Studiul spațiului în care locuim a început odată cu găsirea, într-o dimineață de iarnă, a unui set de scrisori din anii 1960, care ne-a îndemnat să ne asumăm rolul de detectivi ai spațiului pe care îl întrebuințăm. Finalizând lucrarea de doctorat în care am explorat banda desenată, ca metodă alternativă de a prezenta, discuta și proiecta arhitectura, am început să ținem un jurnal grafic despre clădirea în care locuim, Jurnal de scară de bloc. Astfel, când a început perioada de autoizolare, ne consideram deja fini cunoscători ai spațiului pe care îl explorasem temeinic în ultimii 2 ani. Evident, lucrurile nu au stat astfel și am descoperit noi straturi de amintiri, conexiuni și povești pe care le-am considerat demne de a fi detaliate. Așadar, am început un scurt proiect de documentare numit Jurnal de Pandemie.
Vernisaj de Cartier își propune să provoace noi legături între membrii comunității în care locuim, încurajează viitoare proiecte similare dar și deschide drumul către o gamă diversificată de explorări experimentale. În perioada stării de urgență, spațiile din jurul blocului au fost intensiv utilizate de locuitorii din bloc, lucru care a încetat să se mai întâmple odată cu relaxarea restricțiilor. Ne-am întors la pasul sprinten care străbate parcarea, de la mașină la ușa apartamentului, fără să mai poposim în spațiile comune. Ce s-ar întâmpla dacă am utiliza, corect și permanent, toate opțiunile pe care ni le oferă spațiile anexe din jurul blocului în care trăim?
Propunem deschiderea unui dialog, printr-un atelier hibrid de discuții, explorare grafică, expoziție colectivă, dar și relaxare, la umbra teilor, pentru a afla, a documenta și discuta experiența colectivă a oamenilor care ne înconjoară intim [atât pe verticală, cât și pe orizontală] dar care rămân adesea străini cu care ne salutăm succint, în lift, în drum spre muncă sau seara, obosiți, la întoarcerea acasă.
PROGRAM: V/S/D: 10:00 – 21:00